Varroza albinelor

Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsa de un acarian , Varroa Jacobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe o perioada de 2-3 ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1, fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.

Manifestarea clinica

Albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti, albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitate mare in faze avansate. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.

Depistarea bolii

La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea; daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor ; acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.

Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. In principiu,stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis", insa circulatia facila a albinelor (pastoral, vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.